miercuri, 10 decembrie 2008

SIMPOZIONUL «ISTORIA ŞI TRADIŢIILE UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA»

Mihai TRAISTA


În perioada 14-16 noiembrie 2008, în municipiul Sigetu Marmaţiei, s-a desfăşurat
simpozionul «Istoria şi tradiţia ucrainenilor din România», la care au participat, alături preşedintele UUR Ştefan Buciuta, deputat în Parlamentul României, aproape toţi oamenii de cultură ai comunităţii ucrainene din România. Astfel, din Bucureşti au fost prezenţi: prof. dr. Ioan Robciuc, prof. dr. Ioan Rebuşapcă, scriitorul şi redactorul şef al periodicului «Vilne slovo» Ivan Covaci, consilier la Ministerul Educaţiei Cercetării şi tineretului, redactorul şef al revistei literare a scriitorilor ucraineni din România «Naş holos», Iryna Moisei, scriitorul şi redactorul şef al revistei pentru copii «Clopoţel», Mikola Korsiuc, Iaroslava Colotelo, consilier la ministerul Culturii şi Cultelor, şi redactorii publicaţiilor UUR Irina Petreţchi Covaci, Tereza Şendroiu şi Mihai Traista.
Din partea Filialei Suceava a UUR au fost prezenţi: preşedintele filialei Ivan Bodnar, profesorul şi publicistul Ivan Chideşciuc, prof. dr. Ioan Bodnariuc, scriitorul Iuri Cega; filiala Botoşani a UUR a fost repreyentată de dl. Victor Semciuc.
Din ţinutul Banatului au fost prezenţi: preşedintele filialei Timiş UUR, Gheorghe Hleba, preşedintele filialei Caraş-Severin, profesorul şi compozitorul Ivan Liber, prof. Petru Chimpan-Cămpeanu şi prof. Ioan Dancea. Din partea filialei Tulcea a UUR a fost prezent inspectorul pentru limba ucraineană, dl. Ştefan Lupşac.
De la simpozion nu au lipsit nici valoroşi oameni de cultură din Maramureş, precum preşedintele UUR Maramureş prof. Miroslav Petreţchi, prof. dr. Vasile Cureleac, prof. dr. Liuba Horvat, prof. Vasile Horvat, prof. Bela Songot, inspectorul pentru limba ucraineană Elvira Codrea, prof. Anna Sambor, scriitorii Maria Ciubica, Dumitru Coreniuc şi alţii.
La simpozion au fost invitaţi şi oaspeţi de seama din Ucraina, este vorba de prof. dr. Volodimir Antoficiuc şi Maria Mandryk, iar de la Ambasada Ucrainei din România a fost prezent dl. Teofil Rendiuc-
În deschiderea simpozionului a fost prezentate cuvinte de salut, atât din partea organizatorilor, cât şi din partea invitaţilor. A urmat apoi prezentarea punctelor de vedere (Maria Mandryk, Volodimir Antjficiuk, Ion Robciuc, Ioan Rebuşapcă, Ivan Kovaci, etc-) privind alcătuirea manualului «Istoria şi tradiţiile minorităţii ucrainene din România».
În cea ce priveşte manualul, care urmeayă să fie predat în clasele a VI-a şi a VII-a, dl Ştefan, a propus formarea a 4 grupe, care vor reprezenta fiecare zonă locuita de ucraineni, pentru. pregătirea şi editarea acestei cărţii, după cum urmează:
Zona banat: Ion Chimpan-Câmpeanu, Liudmila Hodjea, Petru Chimpan-Câmpeanu, Ioan Dancea;
Zona Maramureş şi Satu Mare: Vasile Cureleac, Liuba Horvat, Vasile Horvat, Bela Songot, Anna Sambor;
Zona Suceava: Ioan Bodnariuc, Ştefan Hreniuc, Ioan Chideşciuc, Aspazia Reguş, Adrian Şeiciuc;
Zona Tulcea: Virgiliu Riţco, Stepan Lupsac, Viaceslav Kuşnir .
Comisia Centrala: I. Rebuşapca, I Robciuc, I. Covaci, Volodimir Antoficiuc, Maria Mandyk, Iaroslava Colotelo.

miercuri, 3 decembrie 2008

600 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE SCRISĂ A ORAŞULUI CERNĂUŢI


Mihai TRAISTA
În data de 8 octombrie 2008 oraşul ucrainean Cernauţi a împlinit şase secole de la prima sa atestare scrisă, este vorba despre «Hrisovul lui Aleandru cel Bun de la 1408», păstrat în arhivele Muzeului de stat de Istorie a Rusiei.
Datorită Centrului Cultural şi de Informare al Ambasadei Ucrainei în România, Uniunii Ucrainenilor din România, Consiliului Orăşenesc Cernăuţi şi Fundaţiei Culturale a Ucrainei Filiala regională Cernăuţi, evenimentul a fost sărbătorit şi la Bucureşti pe 30 octombrie 2008.
Sărbatoarea a început la Muzeul Municipiului Bucureşti, cu vizitarea expoziţiei de fotografie, pictura si bibliofilie, sub genericul «Cernauţi ieri, azi, măine», despre care primarul oraşului Cernauţi, Nikolae Fedoriuk, a precizat, că este prima expoziţie consacrată Cernăuţiului într-o ţară membră a Uniunii Europene, deasemenea au ţinut, fără excepţie, să sublinieze valoarea pe care o dă Cernauţiului mozaicul de naţionalităţi şi confesiuni religioase care convieţuiesc aici. Nu a fost uitata nici o alta calitate a oraşului de pe Prut: tinereţea, data de cei peste 40.000 de studenţi, la o populaţie de 250.000 de locuitori. Piesa de bază a expoziţiei de la Muzeul de Istorie a Bucureştiului a fost, desigur, copia primei atestări scrise a oraşului Cernăuţi, dar şi expoziţia de carte şi ediţii pereiodice în limba română, precum şi expoziţia de pictură «Pictorii Cernăuţiului».
În numele Muzeului de Istorie a Bucureştiului, doamna director-adjunct Constanţa Dolea, i-a invitat de pe-acum pe reprezentanţii oraşului Cernauţi la manifestările care vor avea loc în luna septembrie anul viitor, cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la atestarea documentara a capitalei noastre, iar reprezentanta Ministerului Culturii şi Cultelor din România, consilierul Ana Maria Graur, a exprimat convingerea ca asemenea întălniri româno-ucrainene vor căpăta amploare în perioada următoare şi s-a întrebat, fără răspuns desigur, ce surprize ne mai rezerva Ucraina pe acest plan. Deasemenea Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din Romania, deputatul Ştefan Buciuta, a oferit mici daruri simbolice oaspeţilor de seama. La manifestare au fost prezenţi şi reprezentanţii corpului diplomatic ucrainean, precum şi reprezentanţii cercurilor culturale şi publice din România.
Iar după amiază la Centrul Cultural al Ambasadei Ucrainene, a avut loc Vernisajul expoziţiei artistei plastice L. Bogdan «Florile Bucovinei» şi un moment poetic «Oraşul dragostei noastre», la care au participat poeţii din Cernăuţi, precum Vitali Kolodii, preşedintele Filialei regionale Cernăuţi a Uniunii Scriitorilor din Ucraina, cel mai apreciat traducător, în ucraineană al lui Eminescu, care împreună cu scriitorul ziaristul şi traducătorul Mircea Lutic, membru Uniunii Scriitorilor din Ucraina au emoţionat asistenţa cu recitarea strofelor «Luceafărului» în limbile română şi ucraineană, dar şi poetul şi Arcadie Opaiţ, preşedintele Asociaţiei culturale române «Mihai Eminescu», Om Emerit al Culturii din Ucraina, laureat al prestigioaselor premii literare ,«George Coşbuc» şi ,«George Bacovia» din România, distins de Preşedintele Republicii Moldova cu medalia jubiliară ,«Mihai Eminescu» şi cu o distincţie prezidenţială pentru activitate pe tărâmul culturii semnată de Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, membru Uniunii Scriitorilor din Moldova şi România, dar nu şi din Ucraina, care pe lângă celebrele sale versuri: «A ieşit din mine Dumnezeu.../ S-a dus/ Apoi/ s-a întors/ Căci n-a găsit în lume/ un adăpost mai bun», a povestit despre ce a îndurat atât el cât şi alţi români sub opresiunea sovietică, din partea unora pe care acum «această Românie oarbă şi miopă îi primeşte cu braţele deschise şi îi face membrii corespondenţi ai Academiei sale naţionale», – a spus poetul român din Ucraina.
O surpriză plăcută pentru ospeţii ucraineni, a fost momentul poetic, oferit de poetul şi prozatorul ucrainean din România Ivan Kovaci, dar şi de domnul Teofil Rendiuc, Ministrul-Plenipotenţiar a Ambasadei Ucrainei în Romănia, care a dăruit oaspeţilor câte un exemplar din lucrarea sa «Hatmanul Ucrainei Ivan Mazepa – Moldova şi România.
Ziua sa terminat cu un concert al Ansamblului Academic Emerit Bucovinean de Cântec şi Dans din Ucraina, din cadrul Filarmonicii Cernauţi, condus de Andrii Kuşnirenko, Laureat al Premiului Naţional «Taras Şevcenko» şi cu recitalul de muzica uşoara ucraineana, şi româna al artistului emerit Ivo Bobul, pe scena Teatrului de Comedie.