luni, 15 decembrie 2014

Comunicat de presă privind aniversarea a 65 de ani de la apariţia periodicului în limba ucraineană „Novyi vik/ Vilne slovo”

Parlamentul României

Camera Deputaţilor


Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)


Comunicat de presă
privind aniversarea a 65 de ani de la apariţia periodicului în limba ucraineană
„Novyi vik/ Vilne slovo”  
                       
            De 65 de ani periodicul „Novyi vik/ Vilne slovo” face parte din viaţa ucrainenilor din România, din viaţa noastră a tuturor, face parte din istoria culturii şi literaturii. Această prestigioasă publicaţie a devenit o instituţie culturală a ucrainenilor din România şi totodată a fost şi continuă să fie o rampă de lansare a tinerelor talente ucrainene din România. Nu există poet, prozator, publicist sau artist plastic care să nu fi trecut prin atelierul literar-artistic al acestei instituţii conduse de marele om de cultură, scriitorul Ivan Covaci.
Regretatul scriitor şi deputat în Parlamentul României, preşedintele UUR – Ştefan Tcaciuc obişnuia să spună despre această publicaţie: „Prima tribună a noii literaturi ucrainene din România a fost publicația de limba ucraineană „Novyi vik/ Vilne slovo” înființată în anul 1949. În jurul acestei publicații ucrainene și-au unit condeiurile și talentele scriitorii din Bucovina și începătorii, originari din județele Suceava și Maramureș. În paginile ei, mereu larg deschise pentru cei care băteau la poarta consacrării, au început să-și publice lucrările literare toţi scriitorii ucraineni...”
Într-o lume în continuă mişcare, cu provocări dintre cele mai diverse, "Novyi vik/Vilne slovo" a reprezentat şi continuă să reprezinte un reper pentru toţi cei care au înţeles că nu putem pretinde mai mult de la viitor, dacă nu depunem eforturi susţinute în prezent şi mai ales, dacă nu facem din cultură adevărata temelie a comunităţii. De la valorizarea moştenirii spirituale la descoperirea de tinere talente, această publicaţie de limbă ucraineană a făcut în mai bine de jumătate de secol, din promovarea valorilor culturale o prioritate, ceea ce pentru noi, ucrainenii din România, nu poate constitui decât un motiv de mândrie.
Cu ocazia aniversării a 65 de ani de la apariţia periodicului de cultură şi educaţie al comunităţii de ucraineni din România "Novyi vik/Vilne slovo", doresc să transmit cele mai alese gânduri şi sentimente tuturor celor care, de-a lungul timpului, au făcut posibilă apariţia fiecărui număr, contribuind astfel, la definirea şi consolidarea identităţii noastre.
Îmi face o deosebită plăcere ca, la ceas de sărbătoare, să transmit domnului Ivan Covaci, redactor şef, doamnei Irina Petreţchi-Covaci, redactor, domnului Roman Petraşciuc, redactor, precum şi tuturor colaboratorilor şi cititorilor „Vilne slovo" un călduros „La mulţi ani”, sănătate, putere de muncă şi mult succes în continuare!
           

                                                 

luni, 8 decembrie 2014

MINISTRY OF FOREIGN AFFAIRS OF UKRAINE



MINISTRY
OF FOREIGN AFFAIRS
OF UKRAINE

1 Mykhailivska Square
Kyiv, 01018, Ukraine

MINISTERUL
AFACERILR EXTERNE
AL UCRAINEI

p-ța Mehailivska, 1
Kiev, 01018, Ucraina

Teл.: (044) 238 17 48; факс: (044) 238 18 88
Web: http://www.mfa.gov.ua
Код ЄДРПОУ 00026620
 


28.11.2014   71/ВАП/61311-513-1670








Deputatului Grupului parlamentar al minorităților naționale
Camera Deputaților
Parlamentul României
I. Marocico
Referitor la lichidarea
Consulatului General al Ucrainei la Suceava


Stimate domnule Marocico,

  UCRAINENII DIN ROMANIAAvând în vedere cererea dumneavoastră, în contextul lichidării Consulatului General al Ucrainei la Suceava, Vă anunțăm că a proteja drepturile și interesele legitime ale cetățenilor din Ucraina, inclusiv a migranților în scop de muncă, este o prioritate a oficiilor consulare ale Ucrainei în străinătate. Rețeaua lor este acum optimizată, în funcție de coeficientul de activitate curent și planificat în acest domeniu de instituțiile existente sau propuse pentru înființare.
Suntem convinși că acest pas nu va reduce eficacitatea asistenței consulare pentru cetățenii Ucrainei de pe teritoriul României, pentru că circumscripția consulară a Consulatului General al Ucrainei la Suceava devine responsabilitatea Ambasadei Ucrainei în România, care dispune de toate competențele și posibilitățile pentru îndeplinirea corespunzătoare a funcțiilor conferite de Convenția de la Viena privind relațiile consulare din 1963.
Ambasada va continua să facă tot ceea ce este necesar pentru a sprijini minoritatea ucraineană din România, în special în acele județe care au apartinuț de circumscripția consulară a Consulatului General de la Suceava.
Considerăm, de asemenea, că o asistență eficientă separată pentru cetățenii  Ucrainei în România, inclusiv la intrarea lor în situații de urgență, poate fi oferită de colegiul consulilor onorifici ai Ucrainei, având în vedere performanțele lor în alte țări, în special în țările vecine.
Suntem convinși că, odată cu optimizarea actuală a prezenței consulare, va fi asigurată nu numai protecția corespunzătoare a drepturilor și intereselor cetățenilor noștri (până la o mie cinci sute, în funcție de informația primită de la Ambasada Ucrainei), dar și păstrarea potențialului de cooperare ucraineano-română, în toate componentele sale benefice, inclusiv asistența numeroșilor imigranți din Ucraina, despre care indicați în scrisoarea dumneavoastră.

Cu respect,


Prim-vice-ministru            (semnătura)             N.M.Halibarenko

Comunicat de presă privind activitatea din perioada 3-6 decembrie 2014

Parlamentul României

Camera Deputaţilor


Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)


Comunicat de presă
privind activitatea din perioada 3-6 decembrie 2014
                                                                                 

  UCRAINENII DIN ROMANIAIn perioada 3-6 decembrie 2014, domnul deputat Ion Marocico, reprezentantul în Parlamentul României a Uniunii Ucrainenilor din România, a efectuat, împreună cu o echipă a emisiunii Europolis de la TVR1, vizite în comunităţile de ucraineni din Bucovina, în vederea prezentării şi promovării tradiţiilor şi obiceiurilor ucrainene specifice sărbătorilor de Crăciun si de Anul Nou.
Filmările au debutat în localitatea Negostina din judeţulul Suceava, la casa  de peste 200 de ani a Domnicăi Fraseniuc, unde copiii din ansamblul "Cervona Kalena", coordonat de profesorul Iulian Petru Chideşa, au prezentat un program cu specific ucrainean. Totodată, membrii comunităţii de ucraineni au arătat în ce constă tradiţia din ziua de Ajun de Crăciun, de la pachetele pregătite pentru a fi date de pomană, la masa cu bucate de post, de la care nu trebuie să lipsească niciun membru al familiei, caracteristic pentru această masă fiind cele nu mai puţin de 12 feluri de mâncare: colacul de dimensiuni mari, grâul fiert, hribii, peştele, prunele uscate, bobul, colţunaşii, sarmalele, etc. Au mai fost prezentate şi alte obiceiuri de iarnă, precum cel al irozilor şi al celor trei crai de la răsărit, al colindatului fetelor de către băieţi şi al copiilor mici care primesc nuci, mere şi colaci, al colindei bisericeşti de după liturghie, al urăturii de Anul Nou şi al colindei de Bobotează. In organizarea momentelor de la Negostina s-au mai implicat în mod deosebit părintele paroh Daniel Petraşuc, doamnele Daniela Anheliuc, Natasa Marusec, Niculina Clapon şi Mariana Popa.      
La Milișăuți, evenimentele au fost coordonate de preşedintele UUR Rădăuţi, domnul Vasile Pascar, şi de preşedinta UUR Milișăuți, doamna Brânduşa Pâslaru, alături de învăţătoarea Elena Mititelu care a pregătit colindele cântate de copii de la grupa ucraineană a şcolii din localitate. Particularitatea acestor colinde constă în însoţirea colindătorilor de către un coleg care cântă la vioară. Filmările de la Milișăuți au fost realizate într-o veche casa ucraineană, unde a fost prezentat obiceiul şezătorii,  şi au fost interpretate colinde bisericești. De menționat că temelia noii biserici din localitate a fost pusă în anul 2004, în mandatul de primar al lui Vasile Pascar.
In judeţul Suceava, domnul deputat, alături de echipa TVR1, au mai fost în localitatea Paltinu, din Vatra Moldoviţei, unde au fost prezentate obiceiuri de Crăciun, iar grupul "Polonenka" a prezentat colinde ucrainene huţule, într-o atmosferă care a reconstituit momentul Naşterii Domnului. Coordonator a fost domnul Ilie Sauciuc.
La Mihăileni, în judeţul Botoşani, s-a filmat la şcoala din localitate, unde copii din clasele V-VIII, care studiază în limba ucraineană si fac parte din grupul "Vesna", au interpretat vechi colinde ucrainene din zonă. La realizarea acestui moment au contribuit doamnele prof. Claudia Semciuc si Simonica Fercalo, directorul scolii. 
Domnul deputat Ion Marocico adresează mulţumiri echipei postului TVR1, doamnei Nicoleta Epure, realizatoarea emisiunii Europolis, tuturor celor care s-au implicat în coordonarea acestor momente, precum şi întregii comunităţi de ucraineni pentru eforturile deosebite depuse de-a lungul timpului pentru conservarea şi promovarea obiceiurilor si tradiţiilor ucrainene.

6 decembrie 2014                                                 


luni, 1 decembrie 2014

Comunicat de presă privind prima sesiune a noului legislativ ucrainean - Прес-реліз про перше засідання нового українського Парламенту


  UCRAINENII DIN ROMANIAParlamentul României

Camera Deputaţilor







Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)



Comunicat de presă
privind prima sesiune a noului legislativ ucrainean
                                                                                     
       
La 27 noiembrie 2014, a avut loc deschiderea primei sesiuni a noului Parlament ucrainean, în configuraţia pro-occidentală rezultată în urma alegerilor parlamentare anticipate, organizate în data de 26 octombrie 2014, şi a fost constituită coaliţia majoritară "Ucraina Europeană". Din această coaliţie fac parte 302 parlamentari, membri ai Blocului "Petro Poroşenko", Frontului Popular, Partidului "Prin noi înşine", Partidului Radical, precum şi ai Partidului "Batkivşcina".
In acest context de normalizare a vieţii politice ucrainene, legislativul de la Kiev l-a ales în funcţia de Preşedinte al Radei Supreme pe Volodymyr Groisman, din partea Blocului "Petro Poroşenko", fost vicepremier, în timp ce pentru funcţia de şef al viitorului guvern, coaliţia majoritară l-a propus pe actualul ocupant al acestei poziţii, Arsenii Yateniuk.
Consider că prin reconfirmarea în funcţie a actualului prim-ministru, se arată în mod clar că Ucraina îşi doreşte coerenţă în continuarea proiectelor de reformă şi de dezvoltare a ţării, iar prin definitivarea componentei guvernamentale, în zilele imediat următoare, se va trece într-o nouă etapă a scenei politice interne, aceea de a avea într-un format total nou, atât legislativul, cât şi executivul. In aceste vremuri pline de provocări, factorul de bază rămâne unitatea şi determinarea tuturor ucrainenilor, care să responsabilizeze şi mai mult forţele politice în aplicarea de măsuri menite a aduce pace, stabilitate şi bunăstare.   
In numele comunităţii de ucraineni din România, cât şi în al meu personal, doresc să transmit noului Preşedinte al Radei Supreme cele mai calde felicitări şi mult succes în importanta misiune care i-a fost încredinţată, apreciind totodată că prin înscrierea Ucrainei pe făgaşul european ales, vom reuşi să redimensionăm şi colaborarea dintre cele două legislative, maximizând astfel potenţialul oferit de diplomaţia parlamentară.

  29 noiembrie 2014              


 Парламент Румунії

Палата Депутатів


Парламентська група національних меншин
Депутат Іван Марочко (Союз Українців Румунії)


Прес-реліз
про перше засідання нового українського Парламенту
                                                                                     
       
27 листопада 2014 року відбулося відкриття першої сесії нового Парламенту України, з прозахідною конфігурацією, в результаті дострокових парламентських виборів, що відбулися 26 жовтня 2014. Була утворена коаліція більшості «Європейська Україна». До складу коаліції увійшли 302 депутати, члени фракції «Блоку Петра Порошенка», партії Народного фронту Об’єднання «Самопоміч», «Опозиційного блоку», Радикальної партії Олега Ляшка, партії «Батьківщина».
У цьому контексті нормалізації українського політичного життя,  головою Верховної Ради України обрано колишнього віце-прем'єр-міністра Володимира Гройсмана, із «Блоку Петра Порошенка», в той час як головою майбутнього уряду обрано Арсенія Яценюка, якого запропонувала мажоритарна коаліція.
Вважаю, що повторне призначення нинішнього прем'єр-міністра ясно показує, що Україна хоче послідовності у продовженні реформ і розвитку країни, а разом з завершенням компонентності уряду, в найближчі кілька днів, настане новий етап внутрішньої політичної сцени, який матиме абсолютно новий формат, як законодавчої, так і виконавчої влади. У ці важкі часи, основним фактором залишається єдність і рішучість всіх українців, а більшою мірою вони повинні заставити політичні сили приймати всі заходи для забезпечення миру, стабільності та процвітання.
Від імені української громади Румунії та від мого власного хочу передати новому голові Верховної Ради найтепліші вітання і побажати успіхів у важливій місії, яка була йому доручена, підкреслюючи, що включення України у обраний нею європейський напрямок, допоможе нам переоцінити співробітництво між двома законодавчими владами, тим самим максимально використовувати потенціал парламентської дипломатії.

  29 листопада 2014 року                                                  

                                   

vineri, 28 noiembrie 2014

Політична заява Еволюція ситуації на сході України

Парламент Румунії

Палата Депутатів


  UCRAINENII DIN ROMANIAПарламентська група національних меншин
Депутат Іван Марочко (Союз Українців Румунії)



Політична заява
Еволюція ситуації на сході України
                                                                                     
           
            Останній звіт ООН з прав людини в Україні свідчить про тривожні факти, які міжнародне співтовариство повинно візьмити до уваги і визначити більш сильну позицію з цього приводу. З 5 вересня 2014 року, день підписання Мінських договоренностей, до 18 листопада цього року було вбито 957 осіб, а число переміщених осіб різко зросло, досягнувши 466.829 осіб.
            Я не хотів починати цю заяву такими негативними зауваженнями, але вважаю, що події на сході України повинні нас тривожити і, на жаль, той оптимізм, який появився у нас при підписанні угоди про припинення вогню, вгасає. Зусилля української влади з Києва щодо нормалізації української політичної сцени не можуть нічого вирішити через протистояння лідерів проросійських сепаратистів, які відмовляються від діалогу та мирного вирішення конфлікту. Ця вся гра в заяви, з якою ми всі вже призвичаялися, лишає за собою реальну проблему цього абсурдного конфлікту, а саме, єдність, суверенітет і територіальну цілісність України, яка під загрозою в останній час.
            Один з моментів непокори перед Києвом, який ясно продемонстрував фальшиві наміри стабілізації ситуації на сході, були так звані вибори, організовані 2 листопада 2014 року, у Донецьку та Луганську, незважаючи на втановлене для початка грудня. Це були провокаційні дії, які надавали неправдиву демократичну легітимацію серйозним порушенням суверенітету та територіальної цілісності України й виправдовували дії сепаратиських лідерів, які порушують національне законодавство України. Як добре було відзначено міжнародною спільнотою, ці так звані вибори порушують не тільки мінські домовленості, але і Конституцію України, та Закон про місцеве самоврядування в Донецьку та Луганську, а їхні результати є недійсними та не можуть бути визнаними.   
            Від імені української громади в Румунії, засуджую будь-яку дію, спрямовану на дестабілізацію української держави, і я відкрито висловлюю підтримку на вирішення цієї надзвичайно складної ситуації за столом переговорів.
На жаль, через таку логіку конфронтації, той хто несе втрати є  український народ. Як вже було показано ще з перших рядків, гуманітарний вимір того, що відбувається протягом більше половини року, в районах східної України, з кожним днем, сягає драматичні акценти. І, не забуваймо, що ми говоримо про 1000 мертвих в той час як перемир'я є дійсним! Крім того, великому числу внутрішньо переміщених осіб додаються потреби реконструкції території, в узгодженю з гуманітарною допомогою в рамках міжнародного права.
У цьому контексті, я вважаю, що кожен геостратегічний актор має моральний обов'язок, щоб покласти людські життя перед будь-якими іншими інтересами, а єдність всіх українців, з сильною міжнародною підтримкою схилить, нарешті, чашу терезів на користь миру.
Рівно рік від початку протестів на площі Незалежності, влада з Києва повинна доказати, що нічого з того, що сталося, не сталося даремно. Нова коаліційна більшість в Парламенті, Президент Порошенко, разом з Урядом, який буде сформований, зобов'язані забезпечити внутрішню стабільність і продемонструвати, що проект модернізації та розвитку України є життєздатним, подуманий для процвітання і безпеки громадян. Зараз, більш ніж коли-небудь нам потрібна єдність та солідарність.
У свою чергу, ми, українці в Румунії, висловлюємо свою підтримку на незалежність, суверенітет і територіальну цілісність України та європейський вибір, так сильно висловлений за останній рік.


 25 листопада 2014 року                                       Депутат Іван Марочко      

Політична заява Голодомор, або засуждення на смерть голодом


 

Парламент Румунії

Палата Депутатів

Парламентська група національних меншин
Депутат Іван Марочко (Союз Українців Румунії)


Політична заява
Голодомор, або засуждення на смерть голодом



            Голодомор, або засудження українців на смерть голодом у 1932-1933 роках радянською владою на чолі зі Сталіним, це чорна сторінка в нашій історії, це геноцид, який забрав близько 10 мільйонів життів, і якого головною метою було управління і в кінці кінців знищення будь-якої форми самовизначення і опозиції, яка могла проявлятися в ті дні серед українського народу. Добре зроблений Сталіним сценарій, з політикою швидкої русифікації, яка включала насильницьку колективізацію сільського господарства, а потім серію надзвичайно жорстких санкцій проти українських сіл нібито непродуктивних в кампанії збору зерна, яка завершилася їх ізоляцією та конфіскацією тварин і їжі,  що перетворило процвітаючу країну з родючими землями на реальне кладовище мільйонів невинних душ. Бажання свободи українців було свідомо анігільоване безпрецедентними методами репресії, а наслідки були катастрофічними: вмирало щодня не менше 25.000 осіб.
            Звісно, що ми не можемо описати у кількох рядках таку складну сторінку в історії українського народу, тому що, в непрямій формі, це призвело б до зменшення драми, яку кожний українець пережив у той час, а також рішучості та сподівань цілого народу.
            Проводячи паралель протягом багатьох років, насмілююся сказати, що ми повинні вчитися з попередніх історичних подій, щоб знати як, пізніше, уникнути подібних катастроф. Як тоді, так і сьогодні, обмеження існують, хоча їх природа різна, але, якщо погланути в історію, можемо зрозуміти де ми знаходимося і що ще треба зробити. Ми не можемо змінити історію, але згадуючи такі трагедії, ми визнаємо страждання і вшановуємо пам'ять тих, хто стали жертвами цих трагедій.
            Ця драма українського народу нікого не може залишити байдужим, ні розміром явища, ні причинами, ні наслідками та політичним значенням. У 2003 році український парламент прийняв резолюцію, яка оголосила голод 1932-1933 років навмисним геноцидом з боку радянської влади проти українського народу. До цих пір, Голодомор був визнаний 24 державами, в тому числі США, Канадою, Ватиканом, Іспанією, Італією, Бельгією, Польщою, Угорщиною і країнами Балтії, і ми сподіваємося, що інші країни визнають те чого Україна не зможе ніколи забути.
            Кожну четверту суботу листопада ми, українці, вшановуємо пам'ять жертв Голодомору, проводимо моменти тиші і запалюємо свічки в пам'ять про багатьох і невинних, які увійшли з гідністю в цю болючу сторінку в історії українського народу.



25 листопада 2014 року                                                    Депутат Іван Марочко

marți, 25 noiembrie 2014

Declaraţie politică al deputatului Ion Marocico


 

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)



Declaraţie politică
Holodomorul sau condamnarea la moarte prin înfometare
                                                                                     
           
Holodomorul sau condamnarea la moarte prin înfometare a ucrainenilor, în anii 1932-1933, de către autorităţile sovietice conduse de Stalin, reprezintă o pagină neagră în istoria noastră, un genocid care s-a soldat cu aproape 10 milioane de victime şi al cărui scop principal l-a reprezentat controlarea şi în cele din urmă anihilarea oricărei forme de autodeterminare şi opoziţie care s-ar fi putut manifesta în acele vremuri, în rândurile poporului ucrainean. Un scenariu bine pus la punct de către Stalin, cu o politică de rusificare rapidă, ce cuprindea colectivizarea forţată a agriculturii, urmată de o serie de sancţiuni extrem de dure împotriva satelor ucrainene aşa-zis neproductive în campania de colectare a cerealelor, care a culminat cu izolarea lor şi cu confiscarea animalelor şi alimentelor, a făcut dintr-o ţară prosperă, cu terenuri fertile, un adevărat cimitir al atâtor milioane de suflete nevinovate. Dorinţei de libertate a ucrainenilor i s-a răspuns, în mod deliberat, cu metode represive nemaiîntâlnite, iar consecinţele au fost dezastruoase: la apogeul fenomenului, nu mai puţin de 25.000 de persoane ajungeau să moară zilnic de foame.   
In mod evident, nu avem căderea de a rezuma un capitol atât de complex din istoria poporului ucrainean la doar câteva rânduri, pentru că, în mod indirect, s-ar reduce drama pe care fiecare ucrainean a trăit-o în acea perioadă şi s-ar estompa rezistenţa, determinarea şi aspiraţiile unui neam întreg.
Făcând o paralelă peste ani, îndrăznesc să spun că din istorie trebuie să învăţăm, pentru a şti cum, mai târziu, să evităm, pentru a avea un răspuns bine pregătit atunci când nu vrem să fim întorşi, în mod forţat, din drumul pe care liber ni l-am ales. Constrângeri au existat şi atunci, există şi acum, chiar dacă natura lor diferă, dar privind fără teamă în urmă, realizăm unde am ajuns şi câte mai avem de făcut. Nu putem schimba istoria, dar prin aducerea la zi a unor astfel de tragedii, recunoaştem suferinţa şi cinstim memoria celor care au căzut victime ale unei asemenea tragedii.  
Această dramă a poporului ucrainean nu poate lăsa pe nimeni indiferent, nici prin dimensiunea fenomenului, nici prin cauze, consecinţe sau semnificaţii politice. In 2003, Parlamentul Ucrainei a votat o rezoluţie prin care foametea din 1932-1933 a fost declarată genocid organizat în mod deliberat de către autorităţile sovietice împotriva naţiunii ucrainene. Până în prezent, Holodomorul a fost recunoscut de 24 de state, printre care SUA, Canada, Vatican, Spania, Italia, Belgia, Polonia, Ungaria sau ţările baltice, şi ne exprimăm speranţa că şi alte ţări vor recunoaşte ceea ce Ucraina nu va putea uita niciodată.
In fiecare a patra sâmbătă din luna noiembrie, noi, ucrainenii, comemorăm victimele Holodomorului, ţinem momente de reculegere şi aprindem lumânări în memoria celor mulţi şi nevinovaţi care au scris cu demnitate această pagină dureroasă din istoria poporului ucrainean.

 25 noiembrie 2014                                      Deputat Ion Marocico       


Evoluţii ale situaţiei din estul Ucrainei


  UCRAINENII DIN ROMANIAParlamentul României

Camera Deputaţilor


Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)



Declaraţie politică
Evoluţii ale situaţiei din estul Ucrainei
                                                                                     
           
            Ultimul Raport al ONU privind situaţia drepturilor omului în Ucraina semnalează fapte îngrijorătoare, care trebuie să dea de gândit întregii comunităţi internaţionale şi să determine poziţii mult mai ferme ale acesteia. Din 5 septembrie 2014, data semnării Acordului de pace de la Minsk, până la 18 noiembrie a.c., au fost ucise nu mai puţin de 957 de persoane, iar numărul persoanelor strămutate a înregistrat o creştere puternică, ajungând la 466.829.
            Nu aş fi vrut să încep această declaraţie cu astfel de remarci negative, dar consider că ultimele evoluţii ale situaţiei din estul Ucrainei trag un puternic semnal de alarmă şi, din păcate, impun un optimism rezervat fată de speranţele pe care ni le făceam în momentul încheierii acordului de încetare a focului. Eforturile constante depuse de autorităţile de la Kiev în vederea normalizării scenei politice ucrainene s-au lovit de resorturile bine întreţinute ale liderilor separatişti pro-ruşi de a mima dialogul şi a refuza soluţionarea pe cale paşnică a conflictului. Dincolo de jocul de declaraţii cu care ne-am obişnuit, rămâne adevărata miză a acestui conflict absurd, şi anume unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, atât de mult încercate în  aceste vremuri.
            Unul dintre momentele de sfidare la adresa Kievului, care a demonstrat în mod clar falsa intenţie de detensionare a situaţiei l-a reprezentat aşa-zisele ”alegeri” organizate la 2 noiembrie 2014, în regiunile Doneţk şi Lugansk, în pofida celor stabilite pentru începutul lunii decembrie. Acestea  nu au fost altceva decât acţiuni provocatoare suplimentare, menite să confere o falsă legitimare democratică unor încălcări grave ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să justifice acţiunile repetate ale liderilor separatişti, contrare legislaţiei naţionale ucrainene. Cum foarte bine a fost evidenţiat de întreaga comunitate internaţională, aceste aşa-zise “alegeri” au încălcat nu numai pachetul de documente de pace de la Minsk, ci şi prevederile Constituţiei Ucrainei, precum şi Legea privind regimul special de autoguvernare locală în unele raioane din regiunile Doneţk şi Lugansk, rezultatele unui astfel de scrutin fiind nule de drept şi nerecunoscute.
In numele comunităţii de ucraineni din România, am condamnat orice acţiune menită a destabiliza statul ucrainean şi am exprimat în mod deschis susţinerea pentru rezolvarea la masa dialogului a acestei situaţii extrem de complicate.
Din păcate, din această logică a confruntării, poporul ucrainean este cel care are de pierdut. După cum arătam încă din primele rânduri, dimensiunea umanitară a ceea ce se întâmplă de mai bine de jumătate de an în zonele din estul Ucrainei capătă, cu fiecare zi care trece, accente dramatice. Si să nu uităm că vorbim de 1000 de morţi în condiţiile în care armistiţiul este încă în vigoare! In plus, numărului impresionat de persoane dislocate pe plan intern, i se adaugă nevoia imediată de reconstrucţie a zonei, coordonată cu acordarea de asistenţă umanitară, conform principiilor dreptului internaţional. In acest context, consider că datoria morală a fiecărui actor geostrategic este de a pune vieţile omeneşti înaintea oricăror alte interese, iar unitatea tuturor ucrainenilor, alături de o puternică susţinere internaţională vor înclina în cele din urmă balanţa în favoarea păcii.
La exact un an de la începerea revoltelor din Piaţa Independenţei, autorităţile de la Kiev trebuie să arate că nimic din ce s-a întâmplat acolo nu a fost în zadar. Noua coaliţie majoritară din Parlament, Preşedintele Poroşenko,  împreună cu Guvernul care urmează a fi format au datoria de a asigura stabilitate internă şi de a demonstra că proiectul de modernizare şi dezvoltarea a Ucrainei este unul viabil, gândit pentru prosperitatea şi securitatea cetăţenilor. Acum, avem nevoie mai mult decât oricând de unitate şi solidaritate.
La rândul nostru, noi, ucrainenii din România, reiterăm totală susţinere pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi pentru opţiunea europeană exprimată cu fermitate în ultimul an.

 25 noiembrie 2014                                      Deputat Ion Marocico       


luni, 24 noiembrie 2014

Festivalul cântecului şi dansului ucrainean din Banat


Parlamentul României

Camera Deputaţilor


Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale
Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)


Comunicat de presă
privind Festivalul cântecului şi dansului ucrainean din Banat

In perioada 22-23 noiembrie 2014 a avut loc în localităţile Gottlob şi Remetea Mică din judeţul Timiş, Festivalul cântecului şi dansului ucrainean din Banat, organizat de Uniunea Ucrainenilor din România, în colaborare cu Ministerul Culturii.
La eveniment au fost prezenţi domnul deputat Ion Marocico, reprezentantul comunităţii de ucraineni în Parlamentul României, domnul Iura Hleba, preşedintele filialei Timiş a Uniunii Ucrainenilor din România, domnul deputat Cătălin Tiuch, doamna Iaroslava Colotelo, consilier superior în cadrul Ministerului Culturii, reprezentanţi ai autorităţilor locale, alături de numeroşi etnici ucraineni. Festivalul a adus laolaltă grupuri şi ansambluri culturale profesionale ucrainene care îşi desfăşoară activitatea atât în judeţul Timiş, precum "Tânăra Speranţă" din Soca, "Iarba de Mătase" din Lugoj, "Remeteanca" din Remetea Mică, "Calenca" din Ştiuca, "Tinerii Stejărei" din Dragomireşti, formaţia instrumentală Stefan Buciuta şi Nelutu Marocico, precum şi din Rona de Sus, judeţul Maramureş, şi Novisad, Serbia.   
Un moment aparte în cadrul festivalului l-a constituit oferirea doamnei Iaroslava Colotelo, de către domnii Ion Marocico şi Iura Hleba, a unei diplome şi a unei medalii, în semn de recunoştinţă pentru întreaga activitate dedicată susţinerii valorilor comunităţii ucrainene şi implicarea în organizarea a numeroase festivaluri şi evenimente culturale.  
Festivalul a avut ca parteneri media TVR3, TVR Timişoara şi Radio Timişoara. Şi pe această cale, domnul deputat Ion Marocico adresează mulţumiri domnului director Raico Cornea şi doamnei Mihaela Bumbu, realizatorul emisiunii "Cununa ucrainenilor" pentru promovarea culturii minorităţii ucrainene. 
In ziua de duminică, 23 noiembrie a.c., în localitatea Remetea Mică, comuna Maşloc, a fost inaugurat sediul organizaţiei locale a Uniunii Ucrainenilor din România, ocazie cu care au fost evidenţiate activitatea intensă şi eforturile deosebite depuse pentru ca acest sediu să poată fi deschis, de către domnii Nan Vasile şi Hrin Nicolae, reprezentanţi de bază ai comunităţii de ucraineni din zonă. In context, au fost adresate mulţumiri primarului, viceprimarului şi membrilor Consiliului local din comuna Maşloc, care au înţeles necesitatea organizaţiei locale a UUR de a avea un spaţiu destinat activităţilor specifice.     
Totodată, domnul deputat Ion Marocico a purtat discuţii cu reprezentanţii autorităţilor locale din Gottlob şi Masloc, cu cadrele didactice din judeţul Timiş prezente la Festival şi a acordat audienţe. 
 24 noiembrie 2014